Abu Simbel

Templul Abu Simbel

Templele de la Abu Simbel sunt două temple masive din piatră. Complexul este parte a UNESCO, și se întinde la Abu Simbel până la Philae lângă Aswan.Teplele au fost sculptate prin sec XIII Î.Hr., pe timpul faraonului Ramses II. Ele au servit drept mormânt faraonului și soției sale Nefertari comemorând totodată victoria sa în Bătălia de la Kadesh. Templele au fost mutate integral pe o nouă locație în anul 1968 sub supravegherea unui arheolog polonez pe un deal creat artificial, cu o structură de cupolă, deasupra Rezervorului principal al barajului de la Aswan. Relocarea a fost necesară pentru a evita acoperirea templelr de către apele Lacului Nasser.
Pe timpul vieții sale, Ramses II a construit o serie de cșădiri în Egipt și Nubia, zonă controlată de egipteni și prețioasă pentru aceștia ca fiind o sursă de aur și alte bunuri de schimb. De aceea ca să arate măreția Egiptului și să-i impresioneze pe Nubieni, Ramses II a construit aceste celebre temple la granița dintre Nubia de Sus și Nubia de Jos. Templul mai mare e dedicat lui Ramses și cel mai mic soției sale Nefertari. Construcția celor două temple a durat aproximativ 20 de ani.

Odată cu trecerea timpului templele au rămas nefolosite și până la urmă au fost acoperite de nisip. Până în sec VI Î.HR. nisipul deja acoperise statuile până la genunchi cât și marele templu  Templul a fost uitat până în 1813 când un mare orientalist elvețian, a găsit acoperișul marelui templu. El a vorbit despre descoperirea sa unui  explorator italian, cu care s-a reântrs la templu nefiind însă capabili să sape până la poarta de intrare. 

Statuia lui Ramses II este reașezată duoă ce a fost mutată în anul 1967 ca să fie ferită de a fi scufundată sub ape. Salvarea complexului de la Abu Simbel de apele râului Nil în creștere după înființarea barajului de la Asswan a fost posibilă doar în 1964. Până în 1968 tot templul a fost cu grijă tăiat în mari blocuri de piatră având cam 30 de tone unul, apoi mutate și reasamblate pe noua locație situată la 65 de metri mai sus și 200 metri mai spre interiorul uscatului.

La intrarea în templu găsim 4 statui de aproape 20 de metri, fiecare din ele reprezetându-l pe Ramses II, stând pe tron și purtând dubla coroană a Egiptului. Statuia din stânga intrării este avariată de un cutemur în urma căruia capul ți o parte din tors au căzut. Lângă picioarele faraonului sunt alte statui mai mici niciuna mai înaltă de genunchii faraonului reprezentând : pe soția sa principală Nefertari Meritmut; regina mamă Muy-Tuy, primii săai fii  Amun-her-khepeshef and Ramesses B și primele sale șase fete: Bintanath, Baketmut, Nefertari, Meritamen, Nebettawy and Isetnofret.

Fațada templului de după statuile gigantice are 33 m înălțime și 38 de metri înălțime. Are o friză ce ne arată doi babuini, slăvind răsăritul soarelui având brațele ridicateși o stelă pe care se arată căsătoria lui Ramses cu o fiică a faraonului Hatussili III care a pecetluit pacea dintre Hitiți și Egipteni.

Holul de la intrare este împodobit cu imagini în basorelief a regelui slăvind pe zeul Ra Horalhty ale cărui statuui se află într-o nișă spațioasă. Ra ține o pană în mână sa dreaptă având pe Maat zeița dreptății în mâna sa stângă. Aceasta este o criptogramă a numelui tronului lui Ramses II și anume User-Maat - Re.

Partea din interior a templului are aceeași aranjare triunghiulară pe care o au cele mai multe din templele egiptene, cu dimensiunile camerelor scăzând de la intrare spre sanctuar. Templul este complex în structură și destul de neobișnuit din cauza multor camere laterale. Pronaos-ul templului are 18 m lungime și aproape 17 metri lățime și este susținut de 8 stâlpi uriași din ordinul arhitectural numit, Djed, reprezentând pe Ramses cel asemănat zeilor, în special lui osiris, zeu al fertilității, agriculturii și vieții de apoi, al morții, reânvierii, vieții și vegetației, pentru a indica natura nemuritoare a faraonului.

Statuile imense de pe partea stângă susțin coroana de culoare albă a Egiptului de Sus în timp ce cele de pe partea dreaptă au o dublă coroană  a celor două egipturi.
Basoreliefurile de pe pereții acestui pronaos, reprezintă scene militare din bătăliile lui Ramses II. Multe din aceste sculputir reprezintă imagini ale bătăliei de la Kadesh pe râul orontes acum , în Siria, unde faraonul a luptat contra Hitiților. Cel mai celebru basorelief îl arată pe rege în carul său de luptă trăgând cu arcul împotriva dușmanilor săi. Alte imagini arată victoriile egiptenilor contra Libienilor și Nubienilor.

Din acest pronaos, se intră într-un alt hol susținut de coloane, care are 4 dintre coloane împodobite cu scene pictate despre ofrandele oferite zeilor. Sunt imagini cu Ramses și Nefertari în barca sfântă a lui Amun și Ra-Horakhty. Acest hol ne oferă acces către un vestibul transversal în mijlocul căruia se află intrarea în altar. Aici , pe un zid negru la culoare, se află sculputir a patru persoane așezate. : Ra- Horakhty, Faraonul zeificat ramsesIi și zeii Amun Ra și Ptah. Acești zei erau cei mai importanți din acea perioadă iar centrul lor de cult se afla la Heliopolis, Teba și Memfis.

Se crede că axa templului a fost poziționată de arhitcții egipteni în așa fel, încât pe 22 oct și 22 februarie, răsăritul soarelui va pătrunde prin sanctuar luminând sculpturile de pe zidul negru cu excepția statuii șui Ptah, zeu aflat în legătură cu lumea morților care, trebuia să stea veșnic în întuneric. Desigur în aceste date se organizau largi adunări publice pentru ca oamenii să poată fi martori ai acestui moment. Cele două date reprezentau data nașterii și a încoronării faraonului deși nu avem nici o evidență clară în a spune asta dar ogica susține această afirmație. 

Templul lui Hathor și Nefertari deasemenea cunoscut ca Micul Templu a fost construit la 100 d emetri depărtare spre nord est de templul lui Ramses II și a fost dedicat zeiței Hathor și în același timp soția lui Ramses II, Nefertari. Acesta este al doilea caz din istoria egiptului când un templu este dedicat unei regine. În primul caz, Akhenaten, a dedicat un templu soției sale Nefertiti. Fațada de piatră a templului lui Nefertari este decorată cu două grupuri de coloși, separați de o poartă foarte mare. Statuile au aproape 10 metri înălțime și reprezintă pe un rege și pe soția sa. Pe cealaltă parte a porții de intrare sunt două statui ale regelui purtând coroana Egiptului de Sus (colosul dinspre sud) și cele două coroane ale Egiptului de Sus și ale Egiptului de Jos ( colosul de pe partea de nord.)

Trebuie să remarcă ca acesta este primul caz întâlnit în care statuile regelui și ale soției sale au aceeași mărime. În mod tradițional statuiua reginei stătea lângă statuia faraonului, dar nu era niciodată mai înaltă de cât genunchii acestuia.. Ramses a vizitat Abu Simbel cu soția sa în cel de-al 24-lea an al domniei sale. 
Ca și la marele templu al e regelui, aici sse găsesc statuete ale prințeselor alături de părinții lor. În aceast caz ele sunt așezate simetric. Pe partea de sud ( adică pe stânga, cum vă uitați la poarta de intrare) se află așezate de la stânga la dreapta următoarele: Prințesa Meryatum și Meryre, Prințesa Meritamen și Henuttawy și Prințesa Rehirwenemef și Amub, în timp ce pe nord aceleași figuri se află așezate în ordine inversă. Planul Micului Tenplu este o versiune simplificată a Marelui Templu.

 Așa spre exemplu, dacă în templul dedicat regelui , pronaos-ul, era decorat cu 8 coloane pictate cu imagini ce aveau legătură cu zeul osiris, aici avem doar 6 coloane pictate cu scene în care Nefertari cântă la un instrument sfânt zeiței Hathor, împreună cu zeii Horus, Knum, Khonsu, și Thoth și zeița Hathor, Isis, Maat, Mut a lui Asher, Satis și Taweret. Într-una dintre scene , Ramses II este prezentat arzând mirodenii,. Capitelurile coloanelor, au pe ele figura zeiței Hathor, motiv pentru care acest tip de coloană egipteană se mai numește si coloană hatorică.(coloană, în arhitectura veche egipteană, cu capitelul decorat cu patru capete ale zeiţei Hathor, zeiţă egipteană a cerului şi a fecundităţii, reprezentată ca femeie cu cap sau coarne de vacă) 

Basoreliefurile din holul cu coloane, ilustrează zeificarea regelui, apoi pe părțile de nord și sud, înfrângerea inamicilor acestuia, ( scene în care faraonul este însoțit se soția sa) și apoi o vedem pe regina aducând ofrande zeițelor Hathor și Mut. pronaos-ul este urmat de un vestibul, la care se ajunge prin trei uși mari. Pe partea de sud și de nord , pe zidurile acestei săli există două basoreliefuri garțioase și poetice ale regelui și soției sale, prezentând papirusuri lui Hator prezentată ca o vacă pe o barcă, navigând printr-un hățiș de plante de papirus ( Papirusul este o plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală, prelucrată special în trecut pentru a se putea scrie pe ea) Pe zidul de vest, Ramses II și Nefertari sunt reprezentați aducând ofrande zeilor Horus, Anubis și Khnum.