Cluj Napoca
Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și este municipiul de reședință al județului Cluj. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri.
HighlightsCatedrala Romano Catolică, statuia lui Matia Corvin, catedrala Ortodoxă, Biserica Franciscană, Obeliscul
Despre Cluj
Când noaptea se lasă tresar amintirile/Şi trec literaţi spre un magic castel,/Ce seamănă Clujul în noapte cu creierul, Un creier cu gânduri aprinse în el.” //
Am inceput aceasta sectiune cu o strofa din poezia “Dor de Cluj” a maestrului Adrian Paunescu ca sa incerc sa ilustrez ceva din ce inseamna orasul romanesc Cluj Napoca. Primul loc in care ajungi ca turist este, desigur, centrul orasului mai precis Piata Mare. Este locul in care s-a construit dintru inceputuri viitoarea Biserica Sf. Mihail cat si multe cladiri impunatoare ale Clujului.
Clujul mi s-a părut mereu un oraș cu arhitectură greoaie și gri. Asta până am ajuns la Budapesta și mi-a dat seama ca e o reflectare a arhitecturii din capitala maghiară care pe mine m-a impresionat. Abia dupa ce domnii de la visitclujnapoca.ro au făcut acum 6 ani un site care să descrie detaliat obiectivele orașului am început să îmi aduc cu drag clienții la Cluj fiindcă aveam ce să le spun. Vin de mic la Cluj, fiindcă o parte a familiei mele se află aici așa că am văzut orașul transformându-se în ultimii 40 de ani. S-a transformat frumos. Acum, Cluj e o destinație turistică în România. Una de care turiștii străini se arată impresionați și în care se simt extrem de bine.
Cum de principalele obiective din piata ( Biserica Sf. Mihail si Statuia lui Matei Corvin ) m-am ocupat in cuprinsul acestui ghid, am sa va povestesc aici, in aceasta sectiune despre celelalte locuri din Cluj-Napoca si din afara lui.
Am scris toate acestea cu sprijinul site-ului www.visitcluj.ro caruia ii multumesc pe aceasta cale inca odata.
Piața Mare
Piata Unirii sau Piata Mare a constituit miezul orasului medieval Cluj, grupat în jurul Bisericii Sf. Mihail. Zidurile cetatii medievale delimiteaza centrul istoric al orasului. Piata este cea mai mare ca dimensiune (cca. 220m pe 160m) din vechile piete aflate în centrul si sud-estul Europei. Exista piete de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai tarziu. Istoric, este cea de-a doua piata a Clujului, dupa Piata Mica (actuala Piata Muzeului), în Evul Mediu, fiind denumita Piata Mare, spre a fi deosebita de cealalta piata, Piata Mica. În ultima parte a secolului XIX numele i-a fost schimbat în Piata Principala, denumire care nu a ramas pentru mult timp. În prima parte a secolului XX piata a fost denumita Piata Regele Matia (Matyas Kiraly ter), dupa numele lui Matei Corvin.
Dupa 1918 piata a fost numita Piata Unirii, nume pe care îl poarta si acum. În perioada guvernarii comuniste denumirea i-a fost schimbata în Piata Libertatii. Colocvial mai este denumita si Piata Mare sau simplu Centru.
În mijlocul pietei se afla Biserica Sf. Mihail si Statuia lui Matei Corvin. Laturile pietei contin mai multe cladiri celebre: astfel pe latura estica se afla Palatul Banffy, care adaposteste acum Muzeul de Arta si cele 2 cladiri construite în oglinda, de la care porneste strada Iuliu Maniu. Pe latura sudica se afla cladirea fostei primarii si cea a Bancii Nationale. La coltul sud-vestic se afla cladirea Hotelului Continental, ridicata la 1894.
La data de 29 septembrie 2008 au început lucrarile la amenajarea vestigiilor romane din fata Statuii lui Matei Corvin, aceasta reprezentând prima din cele patru faze ale refacerii pietei.
In Piata Unirii gasim Hotelul Continental
Hotelul Continental (New York), situat în coltul de sud-vest al Pietei Unirii (fosta Foter / Piata Centrala), a fost construit la sfarsitul secolului al XIX-lea, pe locul fostului Hotel Nemzeti (National).
Opera în stil eclectic a lui Lajos Pakei, arhitectul urbanist al orasului la începutul secolului XX, adapostea si un restaurant vestit, precum si o cafenea frecventata de artisti, ziaristi si de boema Clujului.
În apartamentele Hotelului New York au fost gazduiti unii dintre cei mai vestiti actori ai scenei clujene, dar si muzicieni si scriitori importanti. Redenumit Continental, hotelul a continuat sa functioneze pâna la începutul anilor 2000. În prezent cladirea îsi asteapta o noua functionalitate, gazduind sporadic expozitii si evenimente ale scenei contemporane de arta.
La parterul luxosului hotel, a funcţionat – încă de la înfiinţare – timp de mai multe decenii, o cafenea, care purta numele edificiului. Cafeneaua New York a devenit, în scurt timp, cel mai renumit centru literar şi artistic al oraşului. Personalităţile marcante ale timpului – oameni politici, jurnalişti, scriitori, artişti – se întâlneau aici, comentând evenimentele politice şi culturale ale vremii. Tot aici, la o cafea – între prieteni – scriitorii acelei perioade îşi citeau manuscrisele.
Una dintre personalităţile marcante ale epocii, aflată printre prezenţele obişnuite al cafenelei, a fost şi scriitorul maghiar Jókai Mór.
Pe latura de est a Pietei Unirii gasim Palatul Banffy construit in perioada 1774-1786 la comanda contelui Gyorgy Banffy, viitorul guvernator al Transilvaniei, este priomul sic el mai frumos edificiu laic baroc din Transilvania, ultima lucrare a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.
Un effect visual unic este dat de scenografia sirului de stauete cu subiect mitologic de pe frontispiciu , intre care, situate central se afla blazonul familiei Banffy.
Palatul a avut numerosi oaspeti se seama de la imparatul Francisc I si imparateasa Carolina pana la penultimul imparat al imperiului austro ungar, Franz Josef si imparateasa Elisabeta ( Sissi).
Deasemenea langa acest palat se gaseste Strada in Oglinda Obiectiv unic in Transilvania, partea vestica a strazii (intre Piata Unirii si strada Bolyai) a fost construita in secolul al XIX-lea, in stil eclectic, urmand tendintele acelor vremuri, inspirate de arhitectul Hausmann care a sistematizat intr-o conceptie moderna Parisul.
Strada poarta numele marelui om politic Iuliu Maniu, fost prim-ministru si personalitate cu rol marcant in unirea Transilvaniei cu Romania.
Denumirea de "strada in oglinda" se datoreaza celor celor doua cladiri identice de la intrarea dinspre Piata Unirii. Din pacate nici acestea nu mai au acelasi aspect, de ceva timp, de cand fostul CEC (pe stanga) a ramas in paragina, iar cladirea din dreapta s-a renovat si aici isi au locul acum sedii de banci si telefonie mobila. Din fericire, cladirea dezafectata din stanga a fost integrata spatiului urban prin panouri cu fotografii cu "Clujul vechi", care acopera vechile ferestre. Acestea, intr-un fel, "oglindesc" orasul.
Catedrala Sf. Mihail din Cluj
Intrand in Catedrala Sf. Mihail din Cluj nu ai cum sa remarci imensitatea acestei constructii gotice de sec XIV. Al doilea lucru pe care il remarci intrand aici este …racoarea, cu atat mai mult cu cat eram in iunie si afara era destul de cald.
Constructia acestei biserici incepe dupa anul 1350 urmare a privilegiului acordat de catre regele maghiar prin care, locuitorii cetatii isi putea allege singuri preotul. Biserica urmeaza un plan hala, desfasurat pe 5 travee (suprafata dintre zidurile unei biserici acoperita de o bolta pe ogive ) acoperite cu bolti gotice, stelate ce se descarca pe stalpi fasciculati. Corul ( zona altarului ) incheiat poligonal este flancat de doua capele care leaga in chip armonios partea estica mai scunda si mai ingusta de corpul naval amplu. Ferestrele tripartite incheiate in arc frant, strapung zidurile intarite de contraforturi inalte incununate de pinacluri si fleuroni.
Zidurile groase ale catedralei izoleaza perfect agitatia de afara si iti ofera intimitatea necesara rugaciunii si reculegerii. Mai gasim aici, pe latura de sud, o fresca infatisand sf Familie si imagini ale Sf. Ana, Sf. Margareta si Sf. Elisabeta, iar spre peretele de nord, langa altar, gasim o reprezentare a lui Iisus, care duce cu el o cruce pe care sunt inscrise pacate. E o imagine simbolica foarte reprezentativa. Desigur, exista mici tablouri ce reprezinta “Drumul Crucii” ce incep pe partea de sud si se opresc pe cea de nord in apropierea altarului. Biserica este in prezent de rit romano catolic, dar a avut o perioada in timpul Reformei Lutherane in care a apartinut cultului protestant Unitarian perioada in care statuile sfintilor au fost indepartate din biserica si frescele acoperite de vopsea intrucat nu mai corespundeau noilor reguli religioase.
După perioada protestantă, reamenajarea bisericii a căzut în sarcina parohului, Biró János, un iubitor al artei. Aceasta s-a făcut corespunzător spiritului baroc. A angajat doi sculptori, pe Nachtigall János şi Schuchbauer Antal care de-a lungul anilor 1740-1750 au lucrat pe amvonul bogat împodobit cu sculpturi aurite şi reliefuri, şi pe cele cinci altare. Amvonul este cel mai strălucit ornament bisericesc baroc din tot Ardealul. El a fost montat în secolul al XVIII peste vechiul amvon, unul gotic, deosebit şi el, vopsit în culori vii, dar care este azi acoperit de sculpturile acestuia din urmă. Scuplturile în lemn ale corpului amvonului, cele trei reliefuri cu scene din evanghelii, respectiv cei patru evanghelişti completaţi de patru statui ale celor patru părinţi ai bisericii catolice, Sfântul Grigore, Sfântul Ieronim, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Augustin, au fost create de Nachtigall. Figura centrală de pe baldachinul amvonului este a Sfântul Mihail.
Amvonul are o dinámica interesanta avand atitudini naiv-teatrale ale subiectilor si o arhitectura in care utilitarul este bine ascuns de decoratia care pe alocuri capata accente roccoco. Remarcabila este functia sculpturii lacuite care aminteste gustul pentru lux al barocului in arhitectura interioara si mai ales in mobilier.
Matei Corvin
Matei Corvin, sau Mathias Rex, cum scrie pe soclul statuii, a fost unul dintre cei mai importanti regi ai Ungariei (pe jumatate roman, daca e sa ne luam dupa obiceiul de azi si pe de-a-ntregul daca ne gandim ca atunci nationalitatea copilului o dadea tatal si nu mama) in sec. al XV-lea. Tatal acestui rege era voievodul si guvernatorul roman al Transilvaniei, pe numele sau, Iancu de Hunedoara, despre al carui castel ai auzit. Asa.
Acest rege a atacat la 1467 Moldova lui Stefan cel Mare, in incercarea de a si-o subordona. Din pacate pentru el a scapat greu cu viata si cu cateva sageti moldovenesti in buci, dupa ce armata i-a fost distrusa in urma bataliei de noapte de la Baia, din 14 decembrie. Cu toate acestea, dupa cum poti vedea aici, in partea stanga a grupului statuar, la picioarele celor doi capitani ai sai, alaturi de alte steaguri inamice capturate, se poate vedea si steagul Moldovei, cu capul de bour inconjurat de soare luna si stele.
Asadar, un neadevar istoric. Pe la 1940, cel mai mare istoric al acestei tari, Nicolae Iorga, a observat aceasta neconcordanta si a dispus rectificarea ei prin aplicarea pe soclul statuii a acestei placute.pe care scrie:” Invingator in razboaie / înfrânt doar la Baia de propriul său popor / Pe când incerca sa invinga / Moldova cea nebiruita”
Piața Avram Iancu
De aici urmand strada in oglinda veti ajunge la Piața Avram Iancu numita dupa avocatul si revolutionarul Transilvan Avram Iancu.
Piata a fost gandita ca locatie a targului ce urma sa fie mutat din piata centrala. În cele din urma, targul a ajuns în actuala piata Mihai Viteazul mai aproape de calea ferata. Astfel, catre 1900, zidurile si portile orasului au fost demolate, locul devenind un mic parc al orasului.
Aici au fost înaltate Teatrul National; Catedrala ortodoxa; Camera de Comert si Industrie, în stil Art Nouveau (azi sediul Prefecturii Judetului Cluj); fostul sediu al lojei masonice „Unio" (Piata Avram Iancu nr. 7); Vechea garnizoana militara (azi Inspectoratul scolar Judetean, cunoscut drept „cladirea rosie", datorita zidurilor de caramida); Palatul Justitiei, unde functioneaza Curtea de Apel si Tribunalul; Palatul EMKE (Asociatia Culturala Maghiara din Transilvania), cumparat mai apoi de MAV (Caile Ferate de Stat Maghiare), în prezent sediul Regionalei CFR; cladirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, unde functioneaza si Facultatea de Teologie Ortodoxa, si Facultatea de Teologie protestanta, pe terenul fostei case de rugaciuni a Bisericii reformate.
Piața Muzeului
PIATA MUZEULUI care a primit numele dupa Muzeul de Istorie al Transilvaniei care se afla in capatul acesteia.
Piata a fost transformata in zona pietonala, unde pe timul verii sunt terase in aer liber si unde se organizeaza evenimente, mai ales in zona Casei Matei Corvin.
In latura rasariteana a pietei se afla Biserica Franciscana cu cladirea manastirii in continuarea acesteia. În centrul zonei pietonale din Piata Muzeului se inalta Obeliscul Carolina.
Piata are un aer medieval datorata pavajelor cu care este acoperita strada si datorata cladirilor vechi ce o inconjuara. Piata Muzeului reprezinta pentru multi clujeni un loc de liniste in forfota orasului.
Piata Cetatii Vechi, a purtat în timp mai multe denumiri. Era cunoscuta ca Piata Mica în Evul Mediu (Piata Mare fiind cea din jurul bisericii Sf. Mihail), apoi Piata Karolina în secolele XVIII-XIX. Azi poarta denumirea de Piata Muzeului.
Dinspre parcul I.L. Caragiale se poate ajunge in Piata Muzeului pe strada Victor Deleu, din zona strazii Regele Ferdinand se poate merge pe strada Emile Zola, dinspre Piata Unirii cea mai scurta varianta de acces este pe strada Matei Corvin.
Fiind o zona pietonala este recomandat sa se foloseasca parcarile din zona Pietei Unirii sau a parcului I.L.Caragiale. In timpul saptamanii, in special intre orele 9.00-16.00 locurile de parcare din zona parcului Pietei Muzeului sunt limitate.
Obeliscul Carolina
OBELISCUL CAROLINA este monumentul laic cel mai vechi al orasului.
Statuia este o coloana memoriala, realizata în amintirea vizitei la Cluj a împaratului Francisc I si a sotiei acestuia, Carolina Augusta, între 18-27 august 1817, pentru a calma spiritele datorita foametei din oras de dupa razboaiele napoleoniene. Împaratul a luat parte la Zilele Sf. Stefan, din 20 august, a prezidat sedinta Dietei si a vizitat Spitalul orasenesc.
Pentru a construi statuia, s-a cerut aprobarea împaratului si s-au strans fonduri de la clujeni, însa statuia a fost terminata cu sprijinul financiar al procurorului orasului, Topler Imre.A fost inaugurata la 4 octombrie 1831, de ziua Sf. Francisc.
Obeliscul cu înaltimea de 10 metri, îngerul purtand efigiile într-o cununa de lauri si cei patru vulturi de piatra care tin în plisc lauri sunt opera clujenilor Anton Csuros si Nagy Samuel. Cele doua basoreliefuri, în stil Biedermeier, reprezentand emblema Clujului, au fost realizate de renumitul sculptor vienez Iosif Klieber.
În partea estica se vede intrarea împaratului cu sotia (loc numit poarta centrala), în partea vestica se arata vizita împaratului si sotiei sale la spitalul orasului, oferind bani unei femei sarmane îngenuncheate la poarta acestuia. Ca o curiozitate deosebita, sculptorul a modelat si o lampa cu petrol, însa în Cluj iluminatul de acest fel a fost introdus la 1827.
Carolina Augusta a oferit spitalului din Piata Muzeului nr. 6 o donatie, iar din 1818 spitalul s-a numit Spitalul Carolina, fiind însa daramat în 1914.
Initial, Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piata a Unirii (fosta Piata Mare). În anul 1898, odata cu sistematizarea orasului, el a fost mutat în actuala Piata a Muzeului (fosta Piata Mica).
Casa memoriala Matei Corvin
Casa Memoriala Matei Corvin sau "Casa Mehffy" este o cladire de factura oraseneasca in stil gotic din secolul al XV-lea (astazi Universitatea de Arte si Design).
In aceasta casa – hanul orasului din acea vreme – s-a nascut la 23 februarie 1443, Matei Corvin, fiul marelui voievod al Transilvaniei, Ioan de Hunedoara.
Matei Corvin a fost cel mai mare rege al Ungariei (1458-1490), erudit, mecena al artelor, intelept si drept, fiind amintit si astazi in cantece sau legende.
In anul 1467, Matei Corvin i-a scutit pe proprietarii casei in care s-a nascut de achitarea impozitelor si taxelor catre oras, acest privilegiu fiind intarit de regii si principii care i-au urmat.
Casa Matei a avut diverse destinatii, printre care cea de colegiu, dar a adapostit si colectiile etnografice ale Societatii Carpatine Ardelene. De-a lungul timpului, edificiul a suferit numeroase transformari si modificari adaptate noilor stiluri ahitecturale. Subsolul si o serie de ancadramente de ferestre si usi, cu glafuri in sectiune oblica sunt caracteristice stilului gotic.
In prima jumatate a secolului al XVI-lea apar elemente renascentiste – cateva ancadramente renascentiste pe fatada, cu denticuli, alaturi de elementele gotice, precum si portalul in arc frant al intrarii in imobil, iar boltile originale au fost inlocuite in mare parte. In secolul al XVIII-lea in cladire s-a instalat un spital, iar in curte s-au operat o serie de transformari in stil baroc.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, edificiul, aflat intr-o stare de degradare avansata, a fost restaurat, introducandu-se multe elemente ale Stilului 1900 (Art Nouveau, Secession), la moda pe atunci. In anii '50 ai secolului trecut, modificările de Stil 1900, incompatibile cu arhitectura imobilului, au fost inlaturate, cladirea capatand infatisarea actuala.
Biserica Franciscană
Biserica Franciscana, este unul din edificiile cele mai vechi si mai semnificative din oras. Inceputurile ansamblului nu pot fi identificate cu certitudine. In acest loc, e fondata o manastire dominicana sa sfarsitul sec al XIII-lea. La constructia manastirii si bisericii dominicane conribuie cu donatii si Iancu de Hunedoara. Odata cu anul 1728 franciscanii initiaza o campanile de restaurare a bisericii si construiesc turnul, acesta fiind principal component baroca a ansamblului.
