Esztergom

Despre oraș

Esztergom este situat la nord vest de capitala Budapesta, pe malul drept al Dunării careformează granița cu Slovacia.

Esztergom este orașul unde s-a format primul episcopat romano catolic maghiar și mai târziu prima Curte Constituțională a UNgariei. Biserica de aici este cea mai mare din Ungaria. Numele medieval al orașului era Strigoniu și nu se știe exact de unde vine. Antonio Bonfini, a crezut că vine din Istrogranum de la Istru și Râul Gron forma latină a numelui Hron.  
Zona a fost locuita încă de acum 20000 de ani. Până la cucerirea zonei de căre romani zona a fost locuită de către celți. Apoi, a devenit o graniță importantă în Panonia. După căderea Imperiului Roman, germanii și avarii au găsit loc aici.
Prin anul 500 D. Hr, slavii au migrat în Panonia. Prin sec al IX lea, teritoriul era sub control francez dar făcea parte din Moravia Mare.
Ungurii au ajuns aici prin anul 896 D.Hr. cucerind toată zona până în anul 901. În 960 Geza, conducătorul ungurilor a ales Esztergom ca reședință a sa. Fiul său, Vajk, care după ce se va boteza creștin va deveni regele Ștefan I, a fost născut în palatul de pe deal. În anul 973 Esztergom a fost deasemenea punct de plecare pentru un eveniment important: Regele Geza a trimis ambasadori la curtea lui Otto I cerând pace și misionari creștini. Reședința prințului se afla pe partea nordică a dealului.. Centrul dealului era ocupat de o basilică dedicată Sf. Adalbert, care, conform legendei l-a botezat pe Sf Ștefan. Biserica Sf. Adalbert a devenit centrul arhiepiscopiei de Esztergom, centrul religiei romano catolice din Ungaria.

Încoronarea lui Ștefan ca rege a avut loc în Esztergom în ziua de Crăciun a anului 1000. Din acel moment aici a funcționat deasemenea și monetăria statului. Castelul construit aici a servit nu doar ca reședință până la invazia mongolă din 1241 dar a fost și capitala, centrului statului maghiar. Esztergom a crescut în importanță ca centru religios, politic și comercial. Aici , spre exemplu, aveau loc întâlnirile regelui maghiar cu omologii săi străini. Bela IV a mutat capitala Ungariei la Buda și a lăsat orașul să fie doar capitala episcopală.

În anii haotici de după căderea , stingerea de fapt a dinastiei Arpadiene, orașul a fost lovit în anul 1304 de o altă calamitate: În 1304 armatele lui Venceslaus al II-lea regele Cehiei, au ocupat castelul prin asediu. După acest eveniment, în anii următori castelul a fost ocupate de nobili. În anul 1327 suburbia Kovcsi se va uni cu orașul, aducând cu cine bresle puternice, biserici și mulți oameni.

Palatul de la Esztergom a devenit la fel de frumos ca cele de la Visegrad și Buda, pe aici trecând atât capete încoronate cât și artiști și oameni de știință. Arhiepiscopul Tamas Bakocz a consturit aici o capelă care-i poartă numele folosind în acest scop arhitecți italieni. Această capelă este considerată astăzi prima în stil renascentist și desigur cea mai importantă care a ajuns până în zilele noastre.

Înfrângerea suferită de Regatul Ungariei la Mohacs în 1526 a avut efect și asupra vieții înfloritoare de până atunci a Esztergom-ului. În acea bătălie care a pus capăt vieții regatului maghiar, arhiepiscopul de Esztergom a fost ucis. Între anii 1526-1543 au domnit pe rând doi regi rivali Ferdinand I și Ioan Zapolya, astfel, încât orașul a fost asediat de 6 ori. În 1530 Ferdinand a ocupat castelul aducând o gardă de mercenari străini mutând arhiepiscopatul la Nagyszombat și la Pozsony cât și arhivele și tezaurul care au suprabiețuit astfel până la noi.

În anul 1543 sultanul Soliman Magnificul a atacta castelul cucerindu-l, astfel încât Esztergom a devenit centru al pașalâcului otoman care controla o zonă importantă a Ungariei și deasemenea punct fortificat al frontierei Imperiului Otoman cu Viena și Buda. Anul 1594 a adus un asediu al castelului în care a murit Balint Balassa primul poet maghiar care a dobândit o anume importanță europeană. Cel mai devastator asediu a avut loc în anul 1595 când castelul a fost atacat de trupele Conților Karl von Mansfeld și Matyas Cseszneky. Aceștia au distrus extrem de rău castelul și orașul de lângă el.

Prin 1605,  Otomanii, au recâștigat controlul asupra castelului , ca dealtfel asupra întregii regiuni menținându-și stăpânirea până la 1683. Deși otomanii erau preocupați de construirea și fortificarea castelului ei au construit și clădiri noi în special minarete, moschei și băi. Toate aceste structuri au fost distruse la asediul din 1683 care a eliberat orașul de sub ocupația turcească. Ultima dată când armata otomană a tatcat Esztergom a ost în anul 1685. În timpul aceluiași an, Buda, a fost deasemenea eliberată. În timpul acestor bătălii, a dispărut Janos Bottyanm căpitan de cavalerie, mai târziu figură legendară a războiului de independență antihabsburgic al lui Rackoczi.
După recucerirea orașului de la turci, creștinii au adus aici coloniști unguri, germani și slovaci. Acum se dezvoltă noul oraș. Deși orașul a primit importante privilegii regale, era doar o umbră a ceea ce fusese odată.
Meșteșugurile au început să se dezvolte ajugând la aproape 1730 din care 17 era meșteri independenți. Cultura viței de vie a avut deasemenea o mare importanță. Este deasemenea perioada când se dezvoltă viziunea barocă asupra orașului și castelului. Cea mai importantă caracteristică a castelului și nouluiu oraș este acea a modestiei si moderației privind arhitectura barocă. Astăzi, cele mai frumoase clădiri se pot vedea în centrul orașului vechi lângă Piața Szechenyi.

Anul 1761 readuce controlul arhiepiscopal asupra castelului , începând astfel reconstrucția noului centru religios. Mijlocul dealului, și ruinele bisericilor Sf Ștefan și Sf. Adalbert au fost eliminate pentru a face loc noii catedrale. Construcția acestei noi catedrala a nimat toată viața economică a zonei și a făcut-o dependentă de ea astfel, că încetinirea lucrărilor la catedrală au atras după ele încetinirea vieții economice.. 

Odată cu începutul sec XX, Esztergom recapătă din vechea sa influență culturală și educațională dar totul se prăbușește după Primul Război Mondial când devine oraș de granță și pierde multe din teritoriile din jur.

Pentru că am pomenit despre construcția noii catedrale, să-i dedicăm câteva rânduri. Clădirea care este considerată un simbol al orașului este deasemenea cea mai mare biserică a Ungariei și a fost construită după planurile lui Pal Kuhnel, Janos Packh și Jozsef Hild între anii 1822 - 1869. Franz Liszt a scris Slujba din Esztergom cu această ocazie. Biserica construită în stil neoclasic este enormă. Turla are 71,5 metri înălțime și se sprijină pe arcuri de piatră imense. De la înălțimea turnului acestei biserici se poate vedea până departe. Spre nord, est și sud orașele care se văd sunt Börzsöny, Visegrád, Pilis and Gerecse. Spre sud se văd câmpiile din Valea Dunării. Altarul este opera lui Michelangelo Grigoletti. Pe una dintre părți, în capela Sf Ștefan, strălucitoarele relicve ale sfinților Ungariei stau pentru a fi văzute. Pe partea de sud găsim capela Backo cea care a supraviețuit din Evul Mediu. 

Statuia Sf Treimi din centrul pieței a fost făcută de Gyorgy Kiss prin 1900.