Bârsana

Mănăstirea Bârsana

Primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390; într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei voievodale Dragoș, este menționat un drum care se bifurca, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire. Tot în acest document sunt menționate și Valea Mănăstirii și Dealul Popii. Biserica este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului” de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior. Biserica a fost mutată pe Valea Izei în jurul anului 1739 pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii de la 1717.

Biserica a fost mutată a doua oară când a fost adusă în sat în jurul anului 1795 în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici de la 1742 sau de mai târziu. Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Picturile au fost executate pe lemn, parțial nivelat cu bucăți textile, fixate pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos.

Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” (tehnica construcțiilor din bârne orizontale) și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal.

Pictura din biserica mare a Manastirii Barsana, surprinde prin prospetime si prin maiestria executiei. Ai senzatia ca un pictor de la 1787 a venit sa picteze in acea maniera biserica actuala. Culoarea de fundal a picturii este albul si bejul care lumineaza intreaga compozitiei si dau un aer de sarbatoare si bucurie. Intrarea in biserica a fost decorata cu dintele de lup, si cu crucea inscrisa in cerc ca sa protejeze de rau sfantul lacas.  Scenele de pictura respecta planul pictural ortodox regasind pe iconostas cei 12 apostoli grupati de-a stanga si de-a dreapta lui Iisus, profetii grupati de-a stanga si de-a dreapta Maicii Domnului, si momentele mai importante ale vietii lui Iisus.

Apoi sfintii militari pe partea de sud si de nord in preajma altarului, . Tot pe partea de sud, avem minunile lui Iisus si tot de acolo incepe drumul crucii fiind pictata prinderea Sa din Gradina Ghetsimani si apoi toate momentele pana la crucificare , punerea in mormant si inviere. Pe turn, Iisus Pantocrator si intreaga ierarhie cereasca finalizata cu sfintii militari si sustinuta de cei 4 evanghelisti.  Am petrecut acolo, cred ca o ora, parcurgand de zeci de ori fiecare parte a manastirii ingradita doar de natura, de ziduri din iarba si porti de flori. Atat. Nu va mai spun ca era plin de turisti de toate natiile, care cautau la fel de incantati ca si noi sa descopere toate minunatiile acestui loc. Am plecat de acolo incantati de ceea ce vazusem si ne-am oprit in Valea Izei, unde am gasit cazare la o pensiune nu foarte pretentioasa.