În timpul lui Alexandru cel Bun este atestata documentar, intre 1402-1410, ca centru cultural, pana la sfarsit de secol XV cand, din cauza unei alunecari de teren, este distrusa. Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, si cel care este raspunzator pentru pictarea exterioara a faimoaselor manastiri moldovenesti, construieste o alta pe la 1532. Arhitectural, biserica se incadreaza traditionalului plan triconc moldovenesc.

Highlights

mănăstirea Moldovița

Exteriorul Bisericii Mănăstirii

Mănăstirea Moldovița este preferata mea. Este astfel, fiindcă o consider cea mai potrivită explicării mănăstirilor moldovenești și desigur cea mai completă. Pătrunzând în curtea mănăstirii, dacă e prima dată când vezi așa ceva, rămâi mirat și încântat de ceea ce vezi și te uiți pierdut la frumoasele culorile așezate de zugravi și amestecate cu tencuiala acum 500 de ani. Ești tentat să începit să studiezi lucrurile îndeaproape încă de acum, dar, studierea acestei biserici e bine să se înceapă de la Vest. Vestul îl afli ușor știind că altarul e mereu la est.

Am să încep săți spun de aici, de pe partea de sud a bisericii și am să te rog să te poziționezi pe sud în dreptul turnului. De aici o să începi vizitarea bisericii. O să vezi drept în fața pe abside (acele mici umflături în corpul bisericii ), reprezentat Cinul, ca grăitoare legătură între Biserica triumfătoare din cer şi cea luptătoare de pe pământ. Cinul este o reprezentare a tuturor sfintilor, arhanghelilor, profetilor, si schimnicilor. Cu alte cuvinte, de sub acoperis spre pământ sunt pictați  serafimii, profeții, apostolii, imparatii, preotii si ultimii sihastri sau schimnicii.  Remarcabilă împletirea şi unitatea elementelor bizantine şi locale, interpretarea românească a unor teme tradiţional bizantine.

Mergînd încet spre vest o să vedeți un ansamblu de pictură într-un chenar albastru care are pe centru un șitr de oameni pictați unul deasupra altuia, pe verticală despărțind ansamblul pictural în două jumătăți. Este Arborele lui Ieseu se înalţă străjuit de căpeteniile celor 12 seminţii ale lui Israil. Temă care ilustrează genealogia lui Iisus şi nu lipseşte de la nici o biserică cu picturi exterioare din Moldova. Arborele lui Ieseu este pilonul central al intregii picturi si are la baza, stand culcat pe o parte, chiar pe Ieseu. Este urmat pe verticala de fiul sau, David, si apoi de nepotul sau, Solomon, ceilalti fiind in ordine, Rohoam, Ozia, Manase, Ehonia ( aici sirul conducatorilor evrei s-a intrerupt, la 562, cand Nabucodonosor i-a inrobit si i-a dus in Egipt) Fecioara Maria si Iisus. Pe partea de vest sunt imagini din vechiul testament și pe cea de est imagini din Noul Testament cea mai ușor de observat fiind Nașterea lui Iisus în peștera de oi.

Apoi, spre tinda bisericii o să vedeți un impresionant Asediu al Constantinopolului, poate cel mai bine zugrăvit, in care artistul moldovean reuseste sa redea o vedere panoramica a cetatii asediate. Putem astfel observa zidurile puternice, turnurile de aparare, cele 7 coline ce inconjurau cetatea, case si biserici in stil moldovenesc. Putem vedea si situatia interna din Constantinopol in timpul asediului: pe strazile cetatii se desfasoara o procesiune impunatoare, in fruntea careia merg doua persoane, purtand Sfanta Marama si Icoana Maicii Domnului cu Iisus in brate. Dupa ei urmeaza clerul, imparatul cu dregatorii sai, imparateasa cu suita ei si poporul. In timp ce in cetate poporul se roaga pentru biruinta, pe ziduri, luptatorii apara cetatea. Se mai poate vedea cum, in afara cetatii, comandantul cavaleriei ucide un turc. Atunci cand l-au pictat au pretins ca e vorba de Asediul Constantinopolelui de catre Avari la anul 626, insa uniformele asediatorilor erau clar otomane... Deasupra lui sunt ferestrele gotice, semn că influențele apusene prezente în Transilvania răzbăteau și aici iar printre ferestre găsim pictate imagini din viața Maicii Domnului începând din stânga sus cu Bunavestire și coborând spre crucificarea Fiului Său.

Acum ne ducem pe partea de Vest ca să vedem picturile de aici, unde, pe coloanele tindei – sa-i zic asa – sunt pictate imaginile cu Facerea, Adam si Eva in Rai si Izgonirea, iar printre ele se vede Judecata de Apoi, ca sa intelegem de unde a inceput totul si sa vedem unde se termina. Drumul intre izgonirea din Rai si Judecata de Apoi e sustinut, pe laterala de nord a coloanelor, de o fresca a celor 40 de vami ale Cerului. 

 

 

Interiorul Bisericii Mănăstirii

Intrand in biserica, toata pictura sustine drumul catre altarul bisericii. Adica, drumul nostru in viata de la conditia joasa, pacatoasa de pamanteni imperfecti la cea de inaltare spirituala pe care ar trebui sa o atingem ajungand la intalnirea cu Cristos, care se petrece in fata altarului acolo unde Iisus Pantocrator se proiecteaza de pe turla intersectand drumul nostru de la vest la estul bisericii unde se afla spatiul liturgic.

In prima camera, sfintii si schimnicii,  pictati cu pergamente in mana, ne invata despre credinta crestina. Inainte de a trece in gropnita unde se ingropau ctitorii bisericii avem pictat, in stanga usii, pe Arhanghelul Mihail, avand sub picioarele sale un diavol invins, si, in dreapta, pe Apostolul Pavel. In stanga Arhanghelului Mihail se afla Sf. Petru avand in mana o piatra, de fapt o cheie de volta si agatata de degete o cheie. Asta pentru ca, Iisus i-a spus: “tu o sa fi piatra ( Kefa ) pe care am sa construiesc biserica mea” 

Trecand in gropnita, pictura continua sa ne reprezinte sfinti si sfinte care continua sa ne invete si sa ne ajute pe drumul nostru spre desavarsirea spirituala, si deasemenea gasim mormantul unuia din egumenii manastirii Moldovita inmormantati aici, fiindca Petru Rares ctitorul de drept al manastirii s-a inmormantat la Probota, iar pe interiorul arcadei ce face legatura cu Naosul sunt pictati Maria Egipteanca si Sf. Zosima. De ce aici ? Fiindca Maria Egipteanca, fiind o femeie foarte pacatoasa (o prostituata, de fapt), a incercat sa intre in Naosul unei biserici, insa o forta nevazuta a oprit-o. S-a rugat la Fecioara Maria, a putut trece, renuntand ulterior la viata pacatoasa pentru a deveni o desavarsita sfanta placuta lui Dumnezeu. Intalnindu-se in pustiu cu Zosima un calugar trimis la ea de Dumnezeu l-a rugat sa o cuminece, moment reprezentat dealtfel, in pictura din biserica. Il roaga pe Zosima sa vina si in anul urmator in acelasi lo ciar Zosima vine ca sa o gaseasca pe Maria moarta. Intrebandu-se cum sa faca sa o ingroape, iata ca un leu apare, saba cu labele o groapa iar Zosima poata sa depuna in mormant trupul sfintei. Icoana apare intotdeauna aici inainte de a trece in naos ca un avertisment, ca , daca suntem pregatiti sa-l intalnim pe Dumnezeu, sa intram, daca un sa revenim cand vom fi pregatiti.

Aici, in Naos, gasim pictati in absidele de nord si sud sfintii militari Mercurie , Dimitrie, Sf. Gheorghe, denumiti astfel fiindca poarta arme, gasim pe peretele de vest pictura votiva reprezentand pe Petru Rares, ca ctitor al bisericii, cu intreaga sa familie, oferind macheta bisericii Moldovita lui Iisus. Se mai gasesc si Sf Imparati Constantin si Elena, cu crucea pe care s-a crucificat Iisus, precum si, de la sud la nord, de jur imprejur, pictat, drumul crucii, ce culmineaza cu crucificarea. Sub crucea inaltata pe o ridicatura, simbolizand dealul Golgota, vedem un om sau craniu la bisericile moldovenesti, ce il simbolizeaza pe Adam si este un simbol al finalizarii lumii de pacat a Vechiului Testament si intrarea intr-o lume noua ce incepe cu crucificarea lui Iisus Cristos. Frumos, nu ? A, si deasupra cadrului ce separa naosul de gropnita, vedem o mana in care se afla cativa oameni iesind dintr-un nor. E mana lui Dumnezeu, care tine in ea sufletele credinciosilor. 

La final, deasupra, pe turla, se afla pictat Iisus Cristos Pantocrator, stapan al lumii, alaturi de serafimi, heruvimi si apostoli, iar turla e sustinuta in cele patru colturi ale sale de cei 4 evanghelisti, care sustin turla asa cum evangheliile lor sustin credinta crestina.
La interior, Moldovita e pictata maiastru de zugravii locali, atat de maiastru, incat coborarea de pe cruce poate fi asemanata f bine cu picturile Renasterii italiene, iar patimile cu cele ale iconarilor Novgorodului din sec XV.