Porțile maramureșene
Poarta maramureșeană este o structură de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului.
Highlightspoarta maramuresana
Poarta maramureșană
Construite în general pe trei stâlpi și un „fruntar” (pragul de sus al porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor.
Salba de porți monumentale e mărturia vie a unei realități istorice mai aparte: în perioada feudală, din rândul obștilor maramureșene s-a ridicat o clasă de cneji, care periodic își alegea voievodul; puterea și privilegiile nobililor au fost atent fragmentate și distribuite unui număr din ce în ce mai mare de familii. Secole de-a rândul, această castă (de proporții obștești) a rezistat încercărilor de lichidare a privilegiilor. Așa se explică uluitorul rezultat al unei statistici austriece din secolul al XVIII-lea, care situa Maramureșul „pe primul loc în întreg imperiu, în ceea ce privește procentul nobililor raportat la totalitatea populației comitatului.” Au fost înregistrați, pe baza înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeși, cei mai mulți descendenți ai vechilor familii cneziale românești locale. Aspectul e extrem de important, căci numai nemeșii aveau privilegiul să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la vranițe (confecționate din pari montați paralel pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o p
Le intilnesti oriunde in Maramures, dar mai cu seama pe Valea Izei si in zona Calinesti – Rusi – Harnicesti – Desesti. Sunt spectaculoase, sunt frumoase, sunt surprinzatoare si ne extaziem cu totii in fata lor. Da, vorbesc despre faimoasele porti maramuresene. Le-am privit multi ani in drumurile mele prin acest tinut magic, insa abia in anii din urma m-am aplecat asupra motivelor, asupra desenelor existente pe suprafata lor, incercand sa inteleg semnificatia lor. Am reusit intr-o oarecare masura si am sa-ti dezvalui si tie, cititorule, rezultatul cercetarilor mele.
Trebuie sa-ti spun ca poarta maramuresana este o forma de expresie a artei populare. Arta populara este un mijloc de comunicare prin care creatorul popular se exprima prin semne, adica un mod deosebit de exprimare , un limbaj care ne transmite mesajul creatorului popular.
Astfel, ornamentica artei in lemn este dominata de motivele geometrice sau stilizate. Motivele ornamentale geometrice sunt constituite din linii drepte sau curbe, prin jocul lor asociativ, intotdeauna armonios, rezultand diferite forme geometrice si geometrizate. Dintre ornamentele portilor maramuresene ies in evidenta cateva des intilnite:
Motive de pe porțile maramureșene
Dintele de lup este unul dintre cele mai raspandite motive in arta populara maramuresana si se poate traduce prin zig-zag. Exista si pe ceramica de Vadastra, din nordul Olteniei, o ceramica apartinand unei culturi materiale stravechi.
Corigaul sau zig-zagul este asemanator dintelului de lup, simbolul fiind cel al fulgerului sau al undei apei, meandrul, frematator al caii ratacite, este simbol pluvial.
Rombul este un motiv frecvent in arta maramureseana. El poate aparea simplu sau avand o bulina in mijloc. Bulina, ca simbol, porneste de la punct, semnificand sfarsitul a toate cate sunt. Punctul mai semnifica in acelasi timp centrul, originea, si capatul drumului indarat, dar si puterea creatoare. Revenind la romb el, are o raspandire universala, gandindu-ne ca asirienii il foloseau pentru a simboliza Zeul Cerului, pe cand in arta hutula si romaneasca este simbol solar. In scrierea cuneiforma, rombul era semnul soarelui. La baza, el are semnificatia masculin-feminin, cer si pamant. Este si simbol al graviditatii, deoarece simbolizeaza si vulva feminina, precum si al feritilitatii solului.
Triunghiul se suprapune ca peste tot numarului sacru 3, reprezentand Sfanta Treime. Triunghiul echilateral simbolizeaza divinitatea, armonia, proportia. Are si functie de simbol solar. Asociat cu soarele, triunghiul este de doua ori simbol al fecunditatii. Reprezentarea sa cu varful in sus simbolizeaza focul si sexul barbatesc, iar cel cu varful in jos, sexul femeiesc. In iudaism, triunghiul echilateral il simbolizeaza pe Dumnezeu.
Soarele Rupt, in credinta populara semnifica sfarsitul lumii, semnul luand si o semnificatie religioasa, de unde larga lui circulatie. Sfarsitul lumii, conform religiei crestine si credintelor populare, va fi anticipat de tot felul de catastrofe naturale intre care si disparitia planetelor. Colindele spun : “Sfarsitul lumii atunci a si, / Cand soarele n-a rasari, / Nici luna pe cer n-a si.”
Roata Solara (crucea inchisa in cerc) este un simbol crestin al martiriului, apartine cultului urano solar. Carele miniaturale de bronz poarta cate o roata mare sau un disc, ornate cu motivul solar. O varianta a acestui simbol este crucea inscrisa in romb.
Roata solara cu multe spite, un simbol solar, iar soarele stim bine este un simbol al vietii pentru ca ne da lumina si caldura fara de care nimic nu ar putea trai.
Rozeta cu sase petale de flori este de larga circulatie in arta populara romaneasca, fiind atestata in Oltenia si mai apoi in Transilvania. Rozeta din sase petale de flori inchisa in cerc a indeplinit intial functie solara, dar mai tarziu, ca urmare a crestinarii, a devenit “Chrismonul” adica monograma lui Iisus Cristos.
Vrej de vita de vie cu strugurele este de certa natura orientala, fiind identificat cu arborele vietii. Semnul sumerian pentru viata era o frunza de vita, deoarece aceasta simbolizeaza nemurirea
Arborele vietii, este de obicei reprezentat printr-o funie din care rasar din loc in loc alte mici franghii ca niste ramuri. Din loc in loc poate fi intrerupt de cruci circumscrise si se gaseste de regula pe stalpii portilor.
Cerbul, animal totemic in cultura multor popoare, este un mesager divin. Este si un simbol al virilitatii, avand legatura cu lumea de sus si indeplinind functie solara. Este imaginea fortei generatoare de viata si a zeitatii ce asigura fertilitatea.
Crucea, apare ca motiv popular cu mult inaintea crestinismului. Crucea care ne apara pe toti de rele este reprezentata in combinati simple sau complexe in functie de suprafata decorata.
Acestea sunt cele mai des intilnite motive existente pe portile maramuresene si va invit sa mergeti sa le identificati la fata locului si , de ce nu, sa gasiti si altele.
