Puerto Natales

Puerto Natales

Puerto Natales, este un oraș și port chilian situat în sdul extrem al țării, pe malurile Canalului de Navigație Senoret între golful Almirante Montt și Golful Ultima Esperanza. Este capitala comunei Natales și a provinciei Ultima Esperanza numită așa după spusele exploratorului Jun Ladrillero care căuta Strâmtoarea lui Magellan și necăjit că nu o găsea a zis că această zonă era ultima lui speranță de a o găsi. Bineânțeles că nu a găsit strâmtoarea până la urmă.
Numele localității Puerto Natales, vine de la doi exploratori germani, Ernesto von Heinz și Kurt Meyer care, în anul 1894, au numit Natales, râul care se varsă în ocean pe partea de nord a ctualului oraș. L-au numit Natales care se traduce ca „Naștere” fiindcă au văzut râul pe data de 24 decembrie când se sărbătorea Nașterea lui Cristos. Golful Ultima Esperanza a fost locuit de către triburile kaweskar și aonikenk fiind descoperit în anul 1557 de către Juan Ladrillero cum am mai spus. Peste 300 de ani în 1830, nava Beagle a amiralității britanice ajunge în zonă având la bord printre alții pe Charles Darwin. Pînă în anul 1870 renaște interesul exploratorilor pentru această zonă. Un alt nume de explorator celebru este acela al lui Santiago Zamora care descoperă zona lacustră din Paine și marile cirezi de cai sălbatici.

Prin 1877 zona Ultima Esperanza a fost cercetată de Tomas Rogers într-o expediție cu obiective științifice. Mulți ani mai târziu, guvernul chilian l-a desemnat pe căpitanul de fregată Ramon Serrano Montaner pentru a pătrunde mai adânc în teritoriul descoperit de Ladrillero și ceretat de cei de după el. Câpitanul Serrano și-a început expediția în anul 1889 descoperind lacurile pe care le-a botezat balmaceda și Pinto. În călătoria sa a ajuns până la Lacul Toro descoperindu-i sursa în râul ce mai târziu se va numi în cinstea sa, Serrano. În anul 1892, veștile despre terenurile de calitate și fără propietar din zonă, au început să se înmulțească și să intereseze persoane care își doreau să le exploateze. După finalizarea expedițiilor din zonă, un căpitan german de marină, Hermann Eberhard, decide să se stabilească în această zonă primind toate autorizările necesare pentru a coloniza zona.

Activitatea care a atras oameni aici a fost cea de creștere a oilor și a bovinelor, care a rămas și acum principala activitate economică a regiunii. În anul 1904, Rodolfo Stubenrauch a construit un hotel  și un depozit ceea ce l-a transformat într-un important punct de trafic. Asta a făcut ca Ministerul de Afaceri Externe, Cule și organizare a epocii , să emită un decretprin care se ofereau 200 de hecatre de teren la gura de vărsare a râului pentru a se constitui o nouă localitate.

În zilele noastre, în acest port, ajung ambarcațiunile care leagă regiunea cu restul țării. Populația orașului era în anul 2017 de 21477 locuitori.