Brasov, Romania +40 744 693 232, +40 770 919 909
Blog vacanțe și excursii

Republica Moldova

Europa

Republica Moldova. Basarabia. România. Trei nume însemnând același lucru: pe pământul dintre Prut-Nistru și mare au trăti, trăiesc și vor trăi români care au păstrat cu multe sacrificii limba română și ar trebui să le fin recunoscători pentru asta.

Highlights

Chisinau, Orheiul Vechi, Căpriana, Milestii Mici, Cricova

Atracții turistice

Chisinau, Orheiul Vechi, Căpriana, Milestii Mici, Cricova

Istoria

Multe nu am de spus aici. Face parte din teritoriul ocupat de români înca din epoca de piatră și mai înainte de ea. Devine stat medieval sub Bogdan I la 1365 și atinge gloria sub Ștefan al-III-ea Mușatin cunoscut și cu apelativul „cel Mare” La 1812, Austriecii, Turcii și Rușii se bat iar noi pierdem teritorii. În cazul acela Basarabia adică partea de Moldova dintre Prut și Nistru. În 1918 se reunește cu patria mamă, România, pentru a fi reocupată de sovietici în 1940 cu largul concursul al unui rege considerat playboy, dar fără sânge în instalație, al cărui nume nu-l voi pomeni.

De atunci va fi sub ocupația cizmei sovietice până în 1991 când redevine independentă și recapătă dreptul de vorbi oficial limba română și de a arbora tricolorul nostru.

De atunci, încearcă să scape de sub ocupația rusă dar drumul până la noi e greu.

Geografia

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, în apropiere de centrul geografic al acestui continent, învecinându-se cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România care se întinde aproape integral pe rîul Prut,pîna la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea și 939 km cu Ucraina ea se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. 

Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podișurile de nord-vest și centru (300–400 m), în partea de sud altitudinile fiind mai reduse (100–200 m). Altitudinea medie este de 147 m, cea maximă de 429,5 m, în Dealul Bălănești, iar cea minimă – circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului.

Nordul țării este ocupat de Platoul Moldovei care reprezintă o câmpie ușor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona Prutului, se evidențiază un șir de recife, denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu Câmpia Moldovei de Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220–250 m.

În cursul de mijloc al Răutului se află Podișul Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m (d. Rădoaia). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat Podișul Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă - 350 m (d. Vădeni). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului.

În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți.

În sudul țării se întinde Câmpia Moldovei de Sud cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și Ialpug se evidențiază Colinele Tigheciului – regiune deluroasă ce se întinde în direcția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m (d. Lărguța). La est de Podișul Nistrului, pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramificații ale Podișului Podoliei cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul Dubăsari este situată Câmpia Nistrului Inferior cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m. 

Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C (Briceni) și 10,0 °C (Cahul) semnalându-se o încălzire a climei, iar a solului între 10 °C și 12 °C. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază între 370–560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se topește de câteva ori pe iarnă. 

Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.

Economie & Altele

După 1990 Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia. Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.

Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se află în partea de nord a republicii. Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea pe piață a concernului german Sudzucker care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici de zahăr – din Drochia, Fălești, Dondușeni și Alexăndreni. Producția anuală de zahăr se află în scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.

Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul fiind importate. Principalul furnizor de carburanți este Federația Rusă, urmată de Ucraina și România. Gazul natural este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. benzină, motorină ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid (cărbunele și lemnele) - mai puțin de 10%.

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange), TeliaSonera (Moldcell), Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank România, Südzuker, METRO AG, Raiffeisen Bank, etc.

Parlamentul Republicii Moldova este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege președintele (șeful statului). Președintele propune prim-ministrul (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului. 

 

 

 

 

 

Sfaturi călătorie

Am un singur sfat de călătorie: pregătiți-vă ca și cum ați merge să vă vizitați bunicii.

De ce să călătorești în această țară?

De ce să calătorești în Republica Moldova ? Pentru că e ca și când te-ai duce în vizită la bunici. O să fii bine primit, o să te simți acasă, o să vorbiți aceeași limbă, și în același timp o să vă mirați la vorbele bunicii pe care le-a învățat de mult când era copilă și care sună așa ciudat în urechile voastre tinere și moderne. O vizită peste Prut este necesară ca să înțelegem de ce suntem același neam și vorbim aceeași limbă. O vizită peste Prut o să vă descopere un ținut frumos care întregește perfect spațiul locuit de români. Nu sunt drumurile prea bune, dar restaurantele au mâncare bună, vin delicios și tarafuri care cântă aceleași cântece de la voi de acasă.

Poate par învechiți moldovenii noștri dar sunt niște eroi ai limbii române pe care au păstrat-o în pofida tuturor asupririlor din partea sovieticilor. Au stat drepți ca niște demni urmași ai lui Ștefan cel Mare, cum spune și poetul Andrei Ciuruga referindu-se la compatrioții săi asupriți : „Ei zac în lanţuri, lângă hăul mării / şi trag în juguri puse de călăi/ Și bicele nu le rotesc ai tăi / şi mâna ce izbeşte nu-i a ţării”

O să descoperiți o lume patrairhală pierdută prin satele moldovenești aflate lângă orașele curat sovietice înălțate în epoca de tristă amintire. Veniți în Moldova , veniți la voi acasă.

Vacanțe în Republica Moldova