Ungaria

Istoria

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat maghiar Panonia, care ulterior a primit numele geografic de Panonia. Înaintea romanilor partea panonică estică s-a găsit frecvent sub dominația regatelor geto-dace care rivalizau cu celții central-europeni (perioada regelui Burebista). Primii migratori care au invadat în evul mediu Câmpia Panonică au fost hunii, conduși de Attila, care uneori au făcut alianță cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i în luptele împotiva galilor. După moartea lui Attila în 453 a urmat dezintegrarea militară a hunilor. După dezintegrarea Imperiulul Roman de Apus la 476 (data căderii ultimului împărat, Romulus Augustus), triburile germanice au stăpânit doar temporar Câmpia Panonică. În această perioadă au continuat prin zonă migrațiile și invaziile diferitelor popoare migratoare, asiatice și europene.

Maghiarii stabiliți în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), Arad și Timiș până la Dunăre.  În textul cronicii din jurul anului 950 al împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, că pe acest teritoriu trăiesc turci adică maghiari. Tot în secolului X au cucerit părți vestice ale Bazinului Transilvaniei, după lupte cu românii conduși de Gelou (menționate de Anonymus), demonstrate de descoperirile arheologice (Gáll E., 2008.)

Regatul ungar a luat ființă în anul 1000 sub conducerea lui Ștefan I al Ungariei, primul rege maghiar. Numele originar al acestuia era Vajk. Ștefan I, cunoscut și ca Sfântul Ștefan (Szent István), s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria. Ca rege catolic a asigurat trecerea populației la creștinism și a înființat biserica ungară. A întemeiat zece episcopii, iar regatul l-a împărțit în comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărțit în proprietăți private.

Inițial istoria nașterii politice al Ungariei a evoluat alături de cea a Poloniei și Boemiei (Cehia), în strânsă legătură cu papii de la Roma și cu Sfântul Imperiu Roman interesați în expansiunea catolică și teritorială înspre Est (Est-Europa), în concurență cu Imperiul Roman de Est (Bizantin) de la Constantinopol, care sprijinea Creștinismul Ortodox în Sud-estul Europei. În mod treptat, sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar (fiind în vecinătate) s-a alăturat civilizației vest-europene. Sub dinastia Angevinilor, Ungaria și-a pierdut controlul hegemonic asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330, dintre voievodul român Basarab I și regele Carol Robert de Anjou. Ulterior, pierdu și controlul celei de a doua țări românești, Moldova în 1359.

Un moment culminant în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, dintr-o familie nobilă cu rădăcini în Transilvania. Regele Matia Corvin, a fost fiul lui Ioan de Hunedoara - regent al Ungariei (cunoscut de către maghiari ca János Hunyadi) și a condus Regatul Ungar din 1458 până în 1490. În această perioadă, care coincide cu anii Renașterii în Europa de vest și centrală, Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind un important centru cultural. Ioan de Hunedoara și fiul său, Matia Corvin (Hunyadi Mátyás), au luptat împotriva Imperiului Otoman, consolidând independența Ungariei față de acesta.

Independența Ungariei a luat însă sfârșit în 1526 după bătălia cu otomanii (turcii) de la Mohács. Regatul a fost împărțit în trei părți: partea de vest a fost anexată de Austria, principatul Transilvănean a devenit independent de Ungaria, iar centrul Ungariei a ajuns ca pașalâc sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 150 de ani, în sec. XVI - 

După 150 de ani de ocupație otomană, în secolul XVII Austria și alianța creștină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes) pentru independență, dintre anii 1703 și 1711 condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a fost îndreptată contra dominației habsburgilor austrieci, care stăpâneau și Transilvania. 
Revoluția burgheză condusă de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbușită de armata imperială a Austriei cu ajutorul intervenției Rusiei Țariste.

In 1867 Ungaria a obținut o autonomie lărgită, cu guvern și parlament propriu, în cadrul dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac și-a schimbat în urma acestui act denumirea în Imperiul Austro-Ungar. La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniștii au preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar, încercănd fără succes să mențină prin forță teritoriile etnic nemaghiare în statul ungar .

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea națională ca Regent al statului maghiar, deși practic Ungaria nu mai era politic un regat, o dată cu autodesființarea Imperiului Austro-Ungar și proclamarea Republicii în 1918. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes. La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a Primului Război Mondial și a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile granițe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu și 66% din populație, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minoritățile etnice din statul ungar depășeau mult populația maghiară. Astfel în 1867, la începutul Dualismului Austro-Ungar, Ungaria avea 13.579.000 locuitori din care nemaghiari erau 7.939.000 și numai 5.665.000 maghiari. Trebuie însă recunoscut că o treime din populația maghiară a devenit o minoritate etnică în 5 (actuale) țări vecine, adică România (deja existentă), și noile state naționale formate după Primul Război Mondial (Cehoslovacia, astăzi estul ei Slovacia și sud-vestul Ucrainei), (Iugoslavia, astăzi post-iugoslavele state Serbia și Croația).
Ungaria a pierdut prin dizolvarea Imperiului Austro-Ungar și singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume, azi Rijeka în Croația. 

Ungaria amiralului regent Horthy s-a aliat cu Germania condusă de Adolf Hitler în anii 1930- cu speranța de a primi înapoi teritoriile pierdute în urma Primulului Război Mondial prin acceptarea Tratatului de la Trianon. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei și Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Transilvania de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei - Voivodina. Ungaria a intrat în Al Doilea Război Mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta ar fi consimțit la un armistițiu cu Uniunea Sovietică și l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeți. Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi și măsuri anti-evreiești.

În ultimul an al războiului mondial, după ce Germania a ocupat militar Ungaria, guvernul progerman condus de Döme Sztójay si apoi regimul partidului "Crucilor cu Săgeți" sub conducerea lui Ferenc Szálasi au participat la Holocaust. În jur de 440.000 de evrei în 145 de trenuri au fost deportați la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurală și teritoriul român ocupat în 1940, Transilvania de Nord.

Ungaria a fost eliberată de sub controlul trupelor naziste germane în urma ofensivei armatei sovietice din 1944 - 1945, la care a participat și armata română. Lupte grele s-au dus în special pentru eliberarea Budapestei. 
La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară și a devenit președinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfășurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO. La 1 ianuarie 2012 a intrat în vigoare noua Constituție a Ungariei, elaborată și votată în anul 2010. 

Geografia

Geografia Ungariei este cuprinsă între două râuri mari: Dunărea și Tisa. Țăara este împărțită în 3 secțiuni: peste Dunăre, peste Tisa și între Dunăre și Tisa. 
Transdanubia se întinde spre vest către Austria este o regiune deluroasă care include câteva formațiuni muntoase din Alpi cât și Munții Transdanubieni și Munții Mecsek și Villany în Sud. Cel mai înalt punct al zonei are 882 de metri. Mica Câmpie UNgară se găsește în nordul regiunii.Lacurile Balaton și Heviz sunt cele mai mari din Europa Centrală.

Regiunea dintre Dunăre și Tisa numită de obicei Marea Câmpie Ungară se întinde îndeobște în estul și sud estul țării este situată la poalele Carpaților pe lângă granița Slovaciei. Muntele Kekes este cel mai înalt de aici cu 1014 metri.

 
Ungaria a re 10 parcuri naționale, 145 de rezervații naturale și 35 de arii protejate.
Clima UNgariei este temperată cu veri călduroase puțin umede, cu ploi scurte și ierni friguroase. Temperatura medie anuală este de 9,7 Celsius. Vara temperaturile sunt cuprinse  între 23-28 de grade iar ploile anuale au cam 600mm.

Economia & Altele

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creștere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investițiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investițiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflația și șomajul au crescut ușor în ultimii ani și se așteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o ușoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creșterea încasărilor și mai puțin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar și-a exprimat dorința de a adera la zona euro în 2010. Analiștii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analiști au sugerat chiar că alți membri UE 9 printre care și Bulgaria ori România - ar putea depăși Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro. În anul 2006, în Ungaria existau 907.263 de abonați la internet

Odată la 4 ani sunt alegeri parlamentare. Primul ministru este desemnat de președintele Ungariei. Prim-ministru numește miniștrii, și desemnează Guvernul. Parlamentul Ungar are o singură cameră, formată din 199 de membri. 

În circumscripțiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidați, conform cu anexa acestui act în cadrul circumscripțiilor unice din constituirea regională, dar cel puțin în două circumscripții. O listă națională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puțin 7 circumscripții regionale. Un candidat într-o circumscripție va deveni membru al parlamentului în prima rundă a alegerilor, dacă obține mai mult de jumătate din voturile validate, voturi ale unui număr mai mare de jumătate al votanților din circumscripția respective. Fiecare votant poate să își stabilească votul pentru propriul candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de jumătate din numărul votanților dintr-o circumscripție nu votează, atunci se organizează o a două rundă.
Forma de stat

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani. Funcția președintului este reprezentativă, dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei. Parlamentul inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de parlament, prin tribunalul constituțional.